Disputa pe canalul Bâstroe, încheiată. România și Ucraina au ajuns la o înțelegere

România și Ucraina au rezolvat o dispută veche de 20 de ani – Canalul Bâstroe. Ministerul Mediului din România anunță că Ucraina poate continua lucrările la canalul navigabil Bâstroe. Rămâne, însă, condiția ca proiectul să respecte prevederile de protecție a mediului.

Această decizie vine în urma respectării pașilor procedurali prevăzuți de Convenția de la Espoo și Acordul bilateral dintre guvernele României și Ucrainei, semnat la 18 noiembrie 2022, se menționează în comunicatul Ministrului Mediului.

La ultima reuniune a Convenției de la Espoo, de pe 14-15 decembrie, delegația ucraineană a declarat că a luat toate măsurile necesare pentru încetarea proiectului inițial, considerat neconconform.

La 26 februarie 1991, Comunitatea şi statele membre au semnat Convenţia de la Espoo a Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite – CEE/ONU privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier (denumită „convenţie”). Documentul a fost aprobat de Comunitate la 27 iunie 1997. România a aderat la Convenția de la Espoo în 2001.

Autoritățile ucrainene au emis o autorizație privind protecția mediului pentru proiectul Bâstroe, cu condiția inițierii unui program de monitorizare a speciilor de interes din Delta Dunării, cum ar fi sturionii, dar și a ecosistemelor protejate, înainte de începerea oricăror lucrări.

Ministrul român al Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a salutat decizia: „Marele pas înainte în ceea ce privește problema Bâstroe este că Ucraina a înțeles nu doar că trebuie să respecte toate obligațiile europene pentru un astfel de proiect, ci și că poate să facă asta. Mulțumesc omologului meu ucrainean Ruslan Strilets pentru asumarea și implementarea normelor ce garantează protejarea Deltei Dunării. Continuăm dialogul pentru a sprijini Ucraina, respectând interesele strategice ale României și normele europene de mediu.”

Și ministrul ucrainean al Mediului, Ruslan Strilets, a anunțat acordul dintre părți, pe pagina sa de Facebook.

„Ne-am făcut temele şi am parcurs un drum lung pentru a aduce proiectul în conformitate cu cerinţele Convenţiei. La urma urmei, Ucraina ţine la relaţiile de bună vecinătate şi la respectarea dreptului internaţional. Suntem dispuşi şi capabili să găsim un teren comun şi să corectăm greşelile trecutului”, a scris ministrul pe Facebook.

Ruslan Strilets a numit Canalul Bâstroe, o dispută de 20 de ani cu România, încheiată de la ultima reuniune a părților la Convenția Espoo.

În 2022, România și Ucraina au semnat un acord prin care navele fluviale să poată tranzita Canalul Bâstroe. Acordul permitea navigarea pe un șenal cu o adâncime de maximum trei metri.

În februarie 2023, ucrainenii au anunțat că au început lucrările de dragare pe Canalul Bâstroe, pentru ca nave de capacitate mai mare să poată poată ajunge din Ucraina, la Marea Neagră. După dragare, șenalul navigabil urma să aibă o adâncime de 6.5m.

Autoritățile române au solicitat oprirea imediată a lucrărilor care puneam în pericol biosfera Deltei Dunării.

„Există niște tratate internaționale pe care toată lumea trebuie să le respecte pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului și asupra Deltei Dunării”,declara, în februarie 2023, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

Măsurători făcute de ambele părți, română și ucraineană, au scos la iveală că, întradevăr, adâncimea șenalului navigabil pe Bâstroe a fost modificată și a ajuns, în unele locuri, și la 7 m.