Invitație la lectură online: Ion Vatamanu, „Altă iubire nu este” (poeme)

Pe website-ul bibliotecii de carte românească „Glasul Bucovinei” puteți citi online cartea poetului Ion Vatamanu, originar din regiunea Cernăuți, Altă iubire nu este. Poeme. Poate fi citită AICI și face parte din colecția „Scriitori români contemporani”, văzând lumina tiparului în 2001. Ion Vatamanu scrie într-un eseu că „sufletul poetului se tulbură chiar și la mari depărtări de locul durerii și al bucuriei”.

„Eu sunt ca voi,/ Sunt fiul celui rănit de război”

Mihai Cimpoi ne spune despre poezia lui Vatamanu că este, esențialmente, o poezie a întâmplărilor, vârstelor și stărilor sufletului. Ea are o desfășurare ciclică, în secvențe și momente dispuse fragmentar, pe un fir al mărturisirii discontinui, care imită cursul monoton al existenței cotidiene.

“Poetul stă între clipe”, scrie Mihai Cimpoi, „le vede și le radiografiază, înlăturnâdu-le și înseriindu-le în poem conform logicii trăirii imediate, a amintirii și asocierii în lanț și în serie”.

Portretul trăirii poetului, pe care ni-l înfățișează monologic, cu pecete de spovedanie tensionată, are “rame” deosebit de largi, sau mai bine zis este dezrămat, lăsând să năvălească sub chip de șuvoi continuu, dramele satului “de pe două margini de război” și ale întregului pământ , pe a cărui “margine rotundă” suflă gheață”.

Conștiința de poet-cetățean nu poate să nu răsfoiască, cutremurată filele istoriei lumii, care înregistrează atâtea seisme, atâtea încercări de reducere la zero a omenirii:

„Din istorie scoatem năvoadele pline

Cu fire turbată.

Apocaliptice clipe.

Alexandrii măturate de foc.

Vii Herosime peste atomi pieriți.

Simple abecedare ale morții.

Care ne-nvața cum să înfățișăm semnatura de azi”.

Timpul liric pur este ucis de atâtea vești îngrozitoare venite în lumea largă. Versul se înăsprește, devine “dur, declarat și politic”, refuzând ca inutilă podoaba rimei. Poezia absolvindu-se de fondul ei organic de gingășie și inocență, se transformă în rugă tălmăcită din graiul florilor. Motivul sprijinului, rădăcinilor spirituale, al memoriei “întoarcerii la izvoare”, este permanentizat.

Dacă cititorul va identifica locurile tematice ale poeziei de azi, el va găsi o modalitate mai eficientă de a arunca puțin între stările eului liric acel arc voltaic prin care trăirile obțin unitate râvnită. Firesc lucru: a fost nevoie de o factură epică pentru ca prezența lirică a poetului să se activeze și să atingă atitudini cu adevărat dramatice. Eul nu mai recuperează esența pierdută a sinelui cu gesturile disperate ale modernilor, ci topește în ființa lui experiența socială a satului, se obiectivizează și, în virtutea acestui fapt, se personalizează ca deținător de argumente etice supreme, de memorie rănită: “Eu sunt ca voi,/ Sunt fiul celui rănit de război”.

Contactul afectiv cu satul nu se realizează la nivelul elementar al nostalgiilor, cum se întâmplă adesea în literatura noastră, având posibilitatea “să vadă substanța pe dinăuntru” în calitate de savant și de a cunoaște și lumea orașului “cu chimia agățată de clădiri”.

Poetul are senzația adâncii unități a omului și naturii, a naturii, a universului întreg numai în universul rural. Revelația eului plin și deschis, nestingherit de umbrele incertitudinilor, imprimă baladelor un freamăt de viața autentică: “Sufletul mi-e așa de deschis,/ Că nu-i loc pentru umbre./Mi-am întrecut propriile umbre/ Aproape ca-n vis”.

“Altă iubire nu este” este compus din două volume.

Primul volum conține 12 capitole:

1. Altă iubire nu este.
2. În grădina aleasă.
3. Cu neodihnă.
4. Ora păsării.
5. Către iubită.
6. De ziua frunzei.
7. Răscoala contra morții.
8. Secunde cu munții.
9. A doua lumină.
10. Interes de spațiu.
11. Dimineața mărului.
12. Peisaje câmpenești.

Al doilea volum “Altă iubire nu este. Poeme” este format din trei capitole.

În capitolul I sunt incluse poezii și balade ale lui Ion Vatamanu și se numește “Atât de mult al pământului”. Al doilea capitol este numit “Poeme”.

În capitolul trei “Aprecieri și dedicații” sunt și câteva poezii ale altor autori dedicate lui Ion Vatamanu: precum “Etern la Bucovina” de Vasile Tărâțeanu, “Adio Ioane” de Dumitru Matcovschi și “Ion Vatamanu” de Ioan Alexandru.

Tot aici sunt o serie de dedicații pentru poetul Vatamanu scrise de către: Grigore Vieru; Teodor Codreanu; Nicolae Dabija; Emilian Galaicu-Păun; Mihai Cimpoi; Vitalie Tulnic; Tudor Palladi; Ion Gheorghiță; Leo Butnaru; Adrian Dinu Rachieru.

Despre poet

Ion Vatamanu s-a născut la 1 mai 1937 în comuna Costiceni, județul Hotin, pe atunci Regatul României (astăzi satul Costiceni, raionul Cernăuți, Ucraina), în familia lui Ion și Maria Vatamanu. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, după care urmează școala medie din satul vecin Vancicăuți pe care o termină în 1954. Între anii 1954-1955 lucrează ca învățător la școala din Costiceni.

În perioada anilor 1955-1960 studiază la Universitatea de Stat din Chișinău la facultatea de chimie.

În 1971 susține la Universitatea din Liov, Ucraina, teza de doctorat în chimie.

În 1973 a fost ales șef de laborator la Institutul de chimie al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Funcție pe care o va deține până la sfârșitul vieții. Devine savant în domeniul chimiei analitice.

Între anii 1989-1991, împreună cu poetesa Leonida Lari, asigură conducerea ziarului “Glasul” primul ziar în grafie latină din perioada postbelică în Republica Moldova.

În perioada 1991-1993 este director al revistei “Columna”.

În 1990 este ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și desemnat președinte al Comisiei Parlamentare pentru Cultură și Culte.

Semnează Declarația de Independența a Republicii Moldova.

Se stinge din viața la 9 august 1993, și este înmormântat în cimitirul Ortodox Central din Chișinău.

Tatiana GOLCIUC, vice-președinte al Societății „Glasul Bucovinei”

Notă: Proiectul „Glasul Bucovinei” – bibliotecă, editare de carte, învățare online”, sprjinit de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pe parcursul anului 2024, are ca scop editarea de carte și sprijinirea funcționării platformei www.bibliotecacernauti.com (carte online) și a bibliotecii „Glasul Bucovinei”. În cadrul proiectului au fost editate cărțile: „Pagini de istorie literară română în Bucovina”, vol. 4. Mihai Eminescu, autor: dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române,  și „Toadere Captari. Un veritabil rapsod de pe Valea Prutului. 100 de ani de la naștere” (adăugită și revăzută), autor: Sergiu Barbuța, președintele Asociației „Valea Prutului”.