Şefa MAE de la Helsinki respinge modelul ”finlandizării” pentru Ucraina

A forţa neutralitatea Ucrainei nu va aduce o soluţie paşnică la criza cu Rusia, susţine şefa diplomaţiei finlandeze Elina Valtonen, care adaugă că nu se poate avea încredere că Moscova va respecta vreun acord pe care îl semnează, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Aflată sub regimul ţarist rus pentru mai mult de un secol, Finlanda şi-a obţinut independenţa în 1917. Ulterior, ea s-a apărat cu disperare de invazia sovietică şi pentru o vreme s-a aliat cu Germania nazistă în încercarea de a-şi recupera teritoriul pierdut.

După ce Aliații au câștigat Al Doilea Război Mondial, Finlanda a trebuit să întrețină relații prietenoase cu Rusia și a optat pentru o politică uneori nesigură de neutralitate pentru a-și menține independența, o strategie cunoscută drept „finlandizare”. În contextul în care președintele ales al SUA, Donald Trump, intenționează să încheie rapid conflictul din Ucraina și în condițiile în care unii aliați sunt îngrijorați de termenii ce ar putea fi impuși Kievului, ar putea exista un scenariu în care se impune Ucrainei un statut de neutralitate.

Rusia a cerut în repetate rânduri Ucrainei să adopte o poziție neutră, ceea ce ar submina aspirațiile Kievului de a adera la NATO. Într-un interviu pentru Reuters, în cadrul Forumului pentru Pace de la Paris, Elina Valtonen a respins ideea de „finlandizare”, evidențiind că Finlanda a luptat împotriva Rusiei în Al Doilea Război Mondial.

”Da, sunt împotriva (‘finlandizării’). Să o spunem cinstit, Ucraina a fost neutră înainte de a fi atacată de Rusia”, a explicat Valtonen, a cărei ţară are o frontieră terestră comună cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri.

”Categoric, nu este ceva ce i-aş impune Ucrainei, în orice caz nu ca o primă alternativă”, a spus ministrul de externe finlandez, adăugând că problemele nu ar dispărea prin impunerea unei ”finlandizări”, arată Agerpres.