Ucraina speră să dispună până la sfârșitul anului 2026 de prima sistemă antibalistică FREYJA, dezvoltată împreună cu parteneri europeni. Sistemul este prezentat drept o alternativă mai ieftină și mai ușor de produs în serie la Patriot pentru interceptarea rachetelor balistice, într-un moment în care numărul sistemelor și interceptorilor occidentali disponibili rămâne insuficient.
Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că dezvoltarea sistemului trebuie accelerată radical, astfel încât Ucraina și Europa să nu fie nevoite să aștepte zeci de ani pentru apariția unei noi capacități antibalistice.
„Companiile ne-au spus că pentru o nouă sistemă antibalistică ar fi nevoie de 20–30 de ani. Eu am spus că nu vrem un război atât de lung. […] Acum există tehnologii noi, o Ucraină nouă și putem face toate acestea mai repede. Sperăm ca la sfârșitul acestui an să avem prima sistemă”, a declarat Zelenski, citat de Interfax-Ucraina.
FREYJA este văzută de autoritățile ucrainene ca un posibil răspuns european la deficitul actual de mijloace capabile să intercepteze rachete balistice.
Zelenski a comparat anterior direct proiectul cu sistemul american Patriot. În luna iulie, președintele ucrainean declara că FREYJA este „un analog al Patriot” în ceea ce privește interceptarea țintelor balistice, însă ar trebui să fie mai ieftină și să poată fi produsă în cantități mai mari.
Publicația specializată Defense News a descris, la rândul său, FREYJA drept o alternativă mai ieftină la Patriot. Sistemul este construit în jurul interceptorului ucrainean FP-7.X, dezvoltat de compania Fire Point, dar are nevoie și de radare, sisteme de comandă și control și alte componente furnizate împreună cu partenerii europeni.
Potrivit datelor prezentate anterior de Fire Point și citate de Defense News, obiectivul este ca un interceptor FREYJA să coste aproximativ 700.000 de dolari, comparativ cu circa 3,8 milioane de dolari pentru un interceptor Patriot PAC-3. Aceste cifre reprezintă însă estimări ale dezvoltatorului pentru viitorul sistem, nu costuri demonstrate deja în exploatare.
Programul FREYJA a fost discutat pe 9 septembrie, la Oslo, unde Zelenski și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, s-au întâlnit cu reprezentanții unor importante companii europene din domeniul apărării.
Potrivit Administrației Prezidențiale a Ucrainei, la reuniune au participat reprezentanți ai Fire Point, Kongsberg, Weibel, Saab, Diehl Defence, Hensoldt, Thales, Safran, Sener și Leonardo. Partea ucraineană a prezentat rezultatele obținute până în prezent și pașii care trebuie realizați în următoarele luni.
Ucraina are capacitatea de a dezvolta racheta interceptoare și instalația de lansare, în timp ce partenerii europeni ar urma să contribuie cu tehnologii și componente esențiale, inclusiv radare, senzori și sisteme de comandă și control.
Prima reuniune consacrată implementării programului FREYJA a avut loc la Paris, în luna iulie, odată cu lansarea Coaliției Integrate Antibalistice. Printre statele implicate se numără Ucraina, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia și Marea Britanie.
Zelenski a atras atenția anterior că producția actuală de sisteme și rachete Patriot este insuficientă în raport cu cererea. În acest context, Kievul urmărește simultan obținerea mai multor sisteme și interceptori Patriot, posibilitatea producerii acestora sub licență și dezvoltarea FREYJA.
Prin urmare, FREYJA nu este prezentată ca un înlocuitor imediat al sistemelor Patriot aflate deja în serviciu, ci ca o viitoare alternativă europeană mai ieftină și mai ușor de produs în masă pentru apărarea împotriva rachetelor balistice.
Marin Gherman
