Noua lege a cetățeniei din Ucraina, intrată în vigoare la 16 ianuarie 2026, care reglementează posibilitatea dobândirii cetățeniei multiple, a generat reacții critice în rândul comunității românești din Ucraina și al clasei politice de la Bucureștiul nu a fost inclus pe lista statelor cu care Kievul acceptă acorduri de dublă cetățenie.
Legea stabilește că Ucraina permite cetățenia multiplă doar în relația cu cinci state – Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada – atât pentru cetățenii ucraineni care dobândesc o a doua cetățenie, cât și pentru etnicii ucraineni din aceste țări care pot obține cetățenia ucraineană prin procedură simplificată. România nu se regăsește pe această listă, fapt care a stârnit îngrijorare în rândul românilor din Ucraina.
Reacție politică în România
Deputatul PSD Marius Budăi a condamnat public noua legislație ucraineană, apreciind că aceasta discriminează comunitatea românească și solicitând o reacție fermă din partea autorităților române, inclusiv reevaluarea sprijinului acordat Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
„Când permiţi acorduri de dublă cetăţenie cu Polonia, Cehia sau Germania, dar excluzi România, atunci este clar o sfidare la adresa ţării noastre şi un tratament umilitor pentru familiile etnicilor români care au murit pe frontul ucrainean”, a scris Marius Budăi pe Facebook, citat de AGERPRES. Acesta a cerut președintelui Nicuşor Dan și ministrului Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, să solicite de urgență explicații autorităților de la Kiev.
Poziția Partidului Social Democrat
Într-un comunicat transmis AGERPRES, Partidul Social Democrat a solicitat Administrației Prezidențiale și Guvernului României, prin Ministerul Afacerilor Externe, să clarifice motivele pentru care România a fost omisă de pe lista statelor eligibile pentru acorduri de dublă cetățenie cu Ucraina.
PSD avertizează că această omisiune afectează direct comunitatea românească din Ucraina și contrastează cu sprijinul constant și necondiționat oferit de România pe durata războiului ruso-ucrainean. Social-democrații atrag atenția că o astfel de abordare poate influența negativ inclusiv parcursul european al Ucrainei.
Reacția comunității românești din Ucraina
Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraş consideră că limitarea listei la cinci state reprezintă o subapreciere a României din partea autorităților de la Kiev.
„După ruşi, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric și, având în vedere sprijinul necondiţionat pe care îl acordă România Ucrainei și sutele de etnici români care au căzut la datorie pe front, era normal ca și România să fie inclusă”, a declarat Eugen Pătraș pentru AGERPRES. Acesta a subliniat că decizia creează impresia unui tratament discriminatoriu față de unele state membre ale Uniunii Europene.
Comisia pentru politică externă din Senatul României
Președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, senatorul Titus Corlățean, a luat notă cu profundă îngrijorare de decizia autorităților de la Kiev, prin care România a fost omisă din lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea de a avea acord de dublă cetățenie, un nou gest care aduce atingere prezervării identității românilor din Ucraina și pune sub semnul întrebării onestitatea autorităților de la Kiev în relația cu România.
Comisia pentru politică externă din Senatul României și alte structuri competente din Parlamentul României vor acționa cu rigoare și strictețe în gestionarea relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina, cu luarea în considerare a modului prezent și viitor în care autoritățile de la Kiev își vor reconsidera poziția privind necesitatea respectării standardelor europene privind protecția minorităților naționale și a identității etnicilor români din Ucraina. Totodată, Comisia pentru politică externă din Senatul României solicită decidenților politici și instituționali de la București – Președinția României și Guvernul, începând cu extrem de discretul Minister al Afacerilor Externe, să acționeze cu fermitate și asumat pentru a obține garanții privind prezervarea identității naționale a românilor din Ucraina la standarde europene, inclusiv să soluționeze recunoașterea dreptului la dublă cetățenie și pentru cetățenii ucraineni de etnie română.
Reacția opoziției parlamentare (AUR)
Deputatul AUR Alexandru Bordian afirmă că excluderea României din lista statelor cu care Ucraina acceptă dubla cetățenie transmite un semnal negativ în raport cu sprijinul oferit de București și afectează direct comunitatea românească din Ucraina.
„România a oferit sprijin constant Ucrainei, însă autoritățile de la Kiev au adoptat o lege care permite dubla cetățenie pentru alte state și exclude România, decizie care afectează direct cei peste 500.000 de români din Ucraina”, a declarat Alexandru Bordian.
La rândul său, deputata AUR Geanina Șerban susține că excluderea României reflectă lipsa de fermitate a autorităților de la București.
„Sute de milioane de euro au fost trimise ca sprijin, iar România primește în schimb un refuz clar și dispreț. Comunitatea românilor din Ucraina este umilită”, a afirmat Geanina Șerban, acuzând guvernanții de pasivitate în apărarea drepturilor minorității românești.
Reacția mediului academic
Profesorul universitar Radu Carp, de la București, apreciază că decizia autorităților de la Kiev reflectă modul în care Ucraina percepe implicarea României în sprijinirea statului vecin, inclusiv în contextul războiului cu Federația Rusă.
„Iată că a venit și decontul ezitărilor, lipsei de interes, neimplicării și atitudinii de expectativă sobră a României față de Ucraina. Ucraina nu consideră România în categoria statelor care o ajută, așa că ideea unei cetățenii duble, române și ucrainene, este exclusă. Cehia, Polonia și Germania sunt considerate țări care ajută Ucraina – ceea ce este perfect adevărat. Criza energetică din țara vecină a născut ideea vreunui gest de solidaritate de la București? Nu. Problema nu există. Suntem foarte mulțumiți într-o splendidă, perfectă izolare”, a transmis Radu Carp.
Potrivit acestuia, omisiunea României de pe lista statelor eligibile pentru acorduri de dublă cetățenie trebuie analizată nu doar din perspectiva drepturilor minorităților, ci și ca un semnal politic privind percepția Ucrainei asupra relației bilaterale și a nivelului de sprijin concret oferit de București.
Ce scrie presa din Ucraina?
Presa ucraineană a reflectat pe larg adoptarea noului cadru legislativ privind cetățenia multiplă, explicând că legea introduce un mecanism controlat, aplicabil doar în relația cu statele aprobate explicit de guvernul de la Kiev. Articolele subliniază că Ucraina nu recunoaște automat dubla cetățenie, iar aplicarea concretă a legii depinde de decizii ulterioare ale Cabinetului de Miniștri, inclusiv de stabilirea unei liste de țări partenere.
În relatările presei naționale de la Kiev, accentul cade pe state precum SUA, Canada, Germania, Polonia sau Cehia, considerate prioritare în prima etapă. În acest context, România este practic absentă din presa centrală, subiectul nefiind tratat distinct sau analizat în detaliu la nivelul marilor publicații ucrainene.
Referirile la România apar mai degrabă sporadic și mai ales în presa regională din vestul Ucrainei, din Cernăuți, unde tema dublei cetățenii are o relevanță locală mai mare. În ansamblu, la Kiev, excluderea României din lista inițială nu este prezentată ca o temă majoră de dezbatere publică, fiind tratată marginal sau deloc.
Context
Legea privind instituirea dreptului la cetățenie multiplă a fost promulgată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în iulie 2025, iar lista statelor cu care se aplică efectiv această prevedere a fost adoptată de Guvernul de la Kiev la 5 noiembrie 2025. Ministerul de Externe al Ucrainei a precizat atunci că „se va acorda prioritate acelor ţări care se numără printre cei mai apropiaţi şi mai siguri aliaţi”.
Criteriile pe baza cărora a fost adoptată această lege au avut în vedere, printre altele, apartenenţa țărilor respective la G7, la UE sau la grupul statelor care au susținut și aplicat sancţiuni împotriva Rusiei, precum și sprijinul acordat pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
BucPress
