Dispută bisericească la Storojineț. „Azi românii au fost uniți”

Duminică, 9 februarie, reprezentanții Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (PȚU) (Autocefală) au încercat să preia două lăcașuri de cult din Storojineț, nordul Bucovinei, unde slujbele se țin atât în limba română, cât și în limba ucraineană („Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”). Ambele lăcașuri aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ), iar în curtea uneia dintre biserici își doarme somnul de veci Iancu Flondor – lider al românilor bucovineni din perioada Marii Uniri.

În semn de protest, reprezentanții UPȚ au inițiat o adunare a enoriașilor. Potrivit organizatorilor, au fost prezenți 2350 de credincioși, dintre care 1845 – locuitori ai Storojinețului, care au votat pentru rămânerea celor două biserici în subordinea UPȚ. Pe de altă parte, reprezentanții PȚU susțin că au organizat o altă întrunire la care ar fi participat 825 de persoane, care au votat pentru alipirea celor două lăcașe de cult la biserica autocefală din Ucraina.

PȚU anunță preluarea a două lăcașuri de cult

Potrivit serviciului de presă al Eparhiei Cernăuți-Bucovina PȚU, pe 9 februarie la biserica autocefală  „s-au alăturat încă două parohii”. În comunicatul „Le spunem bun venit comunităților religioase din orașul Storojineț în sânul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei” se menționează că enoriașii au luat o decizie istorică „să iasă de sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei și să se alăture Bisericii Ortodoxe a Ucrainei”.

PȚU susține că la vot au participat 825 de membri înregistrați ai comunității și toți au susținut în unanimitate trecerea la Biserica Ortodoxă a Ucrainei „în ciuda încercărilor susținătorilor Patriarhiei Moscovei de a perturba adunarea”.

Foto: Adunarea PȚU

UPȚ: credincioșii au votat în unanimitate pentru rămânerea în cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene

Pe de altă parte, UPȚ a anunțat că pe 9 februarie majoritatea enoriașilor și-au exprimat protestul „împotriva încercărilor de a le lua lăcașurile de cult”. După Liturghia desfășurată în limbile română și ucraineană, „a avut loc un marș religios în centrul orașului pentru apărarea bisericilor”.

Potrivit preotului Gheorghe Covalciuc, etnic român, drept reacție la primejdia pierderii lăcașurilor de cult cu o istorie de peste două secole, 63 de preoți ai eparhiei, împreună cu circa 2 mii de credincioși, au organizat o procesiune religioasă în piața centrală a orașului.

Comunitatea locală a trimis un apel oficial vicepreședintelui SUA J.D. Vance, ambasadorilor României și SUA, Serviciului de Securitate și Procuraturii Regiunii Cernăuți, solicitând sprijin pentru protejarea bisericilor. În cadrul adunării, s-a organizat și un vot privind viitorul bisericilor, iar toți credincioșii prezenți au votat în unanimitate pentru a rămâne la UPȚ.

„De cealaltă parte a pieței, s-au adunat aproximativ 250 de persoane care nu sunt enoriași ai bisericilor noastre. Cu toate acestea, în momentul anunțării rezultatului votului, s-a declarat un număr de 825 de voturi, ceea ce ridică îndoieli rezonabile privind corectitudinea și transparența procesului de votare”, arată Gheorghe Covalciuc.

Situație tensionată la Storojineț

Reprezentanții UPȚ susțin că nu au nicio legătură cu Moscova sau cu Patriarhia Rusă, menționând că au rupt toate legăturile cu aceasta de ani buni, dar mai ales după declanșarea războiului. „Ei vor să ne fure bisericile, să nu mai avem dreptul să ne rugăm în limba maternă”, a declarat un enoriaș român corespondentului BucPress, prezent la fața locului.

Pe de altă parte, reprezentanții PȚU scandau că românii din Ucraina fac jocul rușilor, iar cele două biserici trebuie să revină la biserica-mamă, adică la Biserica Autocefală Ucraineană înființată în 2019. „Cum să fim cu rușii, dacă avem fii care luptă pe front. Ne-am rugat astăzi pentru sănătatea militarilor noștri și pentru pace în țară”, a fost replica unui locuitor al Storojinețului, etnic ucrainean.

Poliția din localitate a ținut situația sub control, despărțind cele două tabere, care se rugau separat și au organizat două proceduri de vot diferite.

Românii din Ucraina resping PȚU, având frică de soarta limbii române

Potrivit unor studii sociologice, majoritatea etnicilor români din Ucraina resping modelul confesional propus de PȚU pentru că se tem să-și piardă dreptul de a avea servicii divine în limba română. Un sondaj IPSSC din toamna anului 2024 arată că 45,2% dintre vorbitorii de limba română declară că bisericile subordonate Mitropoliei Kievului și Întregii Ucraine nu sunt conectate juridic sau canonic cu Moscova.

Etnicii români din Ucraina recunosc că în localitatea lor există o tensiune ascunsă care ar putea să devină vizibilă la un moment dat (42,5%). Se observă o tensiune latentă în comunitățile românești din Ucraina, generată atât de război și propagandă, cât și de eforturile Kievului de a elimina din viața societății influența unor structuri bisericești pe care le consideră afiliate canonic Moscovei, dar în cadrul căreia sunt sute de biserici românești. Pe de altă parte, românii se tem de îngrădirea dreptului de a se ruga în limba română în cadrul PȚU, menționând o experiență negativă a interacțiunilor din trecut cu reprezentanții acestei biserici.

Povestea Capelei Mitropoliților Bucovinei, pe buzele românilor adunați la Storojienț

O altă româncă din Storojineț, care s-a prezentat Elena, i-a spus reporterului BucPress că nu vrea să permită „pierderea altor biserici, după ce ne-au luat Capela Mitropoliților Bucovinei”. Aceasta s-a referit la decizia primăriei orașului Cernăuți de a-i lăsa fără un loc de cult pe enoriașii Capelei Mitropolitane, care sunt nevoiți să își țină slujbele religioase în aer liber.

Capela Mitropolitană din Cernăuți, construită în anul 1881 pentru a adăposti rămășițele pământești ale episcopilor și mitropoliților Bucovinei, a fost transferată către Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PȚU), condusă de mitropolitul Epifanie. După ce a fost sigilată, acest monument istoric și religios de mare valoare pentru comunitatea românească din Cernăuți, a devenit un subiect al discuțiilor diplomatice, politice și de presă. În acest context, scandalul din Storojineț țintește un alt loc simbolic al românilor din Ucraina, fiind vorba de mormântul lui Iancu Flondor, aspect menționat de românii adunați la Storojineț.

Ziarul „Budenița” din ținutul Storojineț: „Azi românii au fost uniți”

„Budenița”, un ziar al comunității Budineț (Storojineț), scrie că „temerea din suflet s-a șters fiind înlocuită cu bucuria de a vedea multă lume cunoscută din diferite sate vecine cu Storojinețul, m-am bucurat să văd mult tineret, pe care-i cunosc din față de la olimpiade și concursuri organizate în comuna Ciudei. Și mai mult m-am bucurat  de oamenii în vârstă, cu cârja în mână și căciula românească pe cap. Toată această lume s-a adunat la Storojineț, deoarece dorește să ridice în continuare rugăciuni în limba maternă, deoarece mai arde scânteia credinței”.

Ziarul susține că bisericile au fost salvate de unitatea românilor, însă fluxurile de știri spun altceva: „Ajunsă la Budeneț pe înserate, am deschis în primul rând noutățile, ca să aflu cu surprindere, cică toți s-au predat binevol…. Nu le-a ajuns curajul să recunoască, că azi românii au fost uniți. Desigur, nu știm ce va fi mâine,  dar ne culcăm azi cu rugăciunea în gând: „Mulțumim Doamne, că n-a fost vărsare de sânge, mulțumim, că ne înveți să înfrângem frica, pentru toate-Ți mulțumim, Doamne. Dă-ne, Doamne, puteri în continuare”.

Înregistrarea Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina – o opțiune blocată 

O a treia opțiune posibilă de organizare a enoriașilor ortodocși, și anume, revenirea în sânul Bisericii Ortodoxe Române, este blocată de Kiev mai bine de 5 luni. După cum a informat BucPress, grupul de inițiativă pentru constituirea Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina s-a adresat din nou, pe 29 ianuarie a.c., autorităților ucrainene în legătură amânarea nejustificată a înregistrării acestei structuri bisericești.

Președintele Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Etnopolitică și Libertatea de Conștiință Viktor Yelenski a fost informat despre o întârziere și amânare nejustificată a oferirii unui răspuns privind procesul de înregistrare. Au trecut cinci luni de la data depunerii cererii de înregistrare (nr.9444/09/24 din 28.08.2024), însoțită de toate documentele necesare, în timp ce legislația prevede maximum o lună sau în cazuri speciale, maximum trei luni, pentru oferirea unui răspuns. După cinci luni de zile, grupul de inițiativă a cerur din nou Kievului un răspuns clar la cererea legală a cetățenilor ucraineni, dornici să se organizeze într-o structură confesională liberă, neavând o explicație de ce acest proces este amânat fără niciun temei legal.

În octombrie 2024 BOR a luat act cu regret de faptul că autoritățile ucrainene au amânat nejustificat, pe termen neprecizat, recunoașterea juridică a Asociației religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, deși „aceasta din urmă îndeplinește toate condițiile solicitate de legislația ucraineană în vigoare, și a aprobat continuarea demersurilor către autoritățile publice centrale din România și Ucraina pentru soluționarea acestei solicitări legitime”.